Thursday, January 27, 2011

Yin si Yang

Am citit de curand o carte, pe care mi-a imprumutat-o o prietena (Mada :*). Eram destul de sceptica la inceput, in privinta subiectului tratat. Dar, pe masura ce avansam cu cititul, deveneam din ce in ce mai bucuroasa ca “am pus mana” pe o asemenea comoara. Am descoperit noi puncte de vedere in privinta relatiilor si, mi-a placut foarte mult faptul ca m-am familiarizat cu modul de gandire al barbatilor.
Am ales sa scriu despre o problema, pe care la un moment dat o putem trai cu totii…care, in final, poate fi depasita prin intelegerea acesteia. Conform autorului, terapeutul Alon Gratch, fiecare dintre noi se identifica, mai mult sau mai putin, cu ambii parinti…deci, are in constructia sa atat o latura feminina, cat si una masculina. Se poate intampla sa nu ne intelegem bine cu unul dintre parinti..in acest caz tindem sa ne identificam cu celalalt. Spre exemplu, daca o femeie are/a avut o relatie conflictuala cu mama sa, atunci la suprafata, cel putin, se va identifica mai mult cu tatal ei. Totusi, nu isi poate respinge in totalitate mama si, in ciuda eforturilor de a sterge influenta maternala, aceasta femeie va trai asemeni mamei, pe care a trebuit sa o “absoarba” (din teama de a nu fi ca ea). Prin urmare, psihologia aceastei femei se bazeaza pe dorinta de a-si respinge mama din exterior si de a-si nega si ejecta mama din interior.
Astfel tiparul intalnirilor ei romantice este controlat de aceasta dinamica. Oricat de mult si-ar dori sa fie tratata frumos, barbatul dragut si sensibil devine rapid o amenintare pentru exteriorul ei dur, identificat cu un brabat. Daca ii da voie sa intre, va deveni la fel de slaba ca el, adica la fel ca mama ei.
Acest barbat sensibil – care in imaginea din oglinda s-a identificat excesiv cu mama lui – este proiectia mamei intolerabile care se afla in interiorul ei si de care trebuie sa fuga. Cu alte cuvinte, acum si-a gasit si/sau recreat mama in barbatul din fata ei, asa ca e momentul sa o ia la fuga.
Ciudat este faptul ca, oricat de mult isi doreste sa fie acum in compania unui tip “puternic”, barbatul hotarat si ambitios reprezinta in acelasi timp o amenintare. Sigur ca acest barbat nu doreste sa fie urmat pasiv. El vrea sa aiba cel putin iluzia ca se afla pe scaunul soferului. Si nici nu vrea sa iasa in oras cu concurenta. Asa ca, pentru a se intelege cu acest barbat, ea trebuie sa il lase sa preia initiativa si sa primeasca afectiunea lui agresiva cu o receptivitate pasiva. Dar asta o plaseaza in locul in care jurase ca nu o sa ajunga niciodata, respectiv alaturi de mama ei. Deci, ori se lupta cu acest tip pentru a prelua controlul, iar acesta e un inceput prost din punctul lui de vedere, ori cedeaza si merge pe mana lui. Dar nici a doua optiune nu e o solutie, pentru ca femeia sfarseste prin a se simti abuzata sau tratata prost si, cu cat povestea se lungeste, cu atat ea se simte mai irationala, mai slaba si mai masochista. Deci, in fata cosmarurilor devenite realitate, are o reactie tip “lupta sau fugi”, care duce la ruperea relatiei.

Astfel, ajungem sa ne invartim intr-un cerc vicios, pe care nu vom reusi sa il depasim, atata timp cat nu incercam sa ne cunoastem si sa ne acceptam. Acest exemplu nu se limiteaza strict la femei. Nu se poate numai ca ele sa aiba unele probleme. Este la fel de valabil si in cazul barbatilor.
Din experienta terapeutului, acest tip de identificare sexuala ambivalenta este unul dintre principalele motive pentru care barbatii si femeile singure nu intalnesc “persoana potrivita”. Ei cer sexului opus sa le completeze propria identificare sexuala ciobita – propunere inevitabil instabila.
Exista tactici comportamentale pe care unii terapeuti le recomanda pacientilor sai sa le urmeze. Dar, autorul nu le considera benefice deoarece nu reprezinta exprimarea propriei vointe interioare. Ei actioneaza intr-un fel tocmai pentru ca asa li s-a indicat. Din aceasta cauza, el pune accent pe dezolvtarea unei strategii emotionale. Aceasta presupune ca mai intai, fiecare sa devina el insusi/ ea insasi partenerul potrivit. Adica sa-si rezolve sau sa-si integreze ruptura interioara, pentru a fi in stare sa recunoasca o alta “persoana integrata” si sa faca echipa cu ea.

Monday, January 10, 2011

Sunday, January 9, 2011

Caile vietii sunt ciudate...ai incredere in viata!


Revin la OSHO, “Cand iubim”, pentru ca mi-a marcat modul de percepere a unei relatii, a sentimentelor de iubire pe care le avem atat fata de partener/a, cat si fata de parinti, rude, prieteni etc… Consider ca este o carte de capatai, ce ar trebui citita de fiecare dintre noi. Nu ma pot abtine ca sa nu prezint urmatoarele citate (ramane la latitudinea fiecaruia sa le interpreteze in maniera in care doreste):
“In momentul in care partenerul tau se uita la altcineva – doar se uita, ochii lui marturisindu-i atractia, ti-ai si pierdut controlul. Trebuie sa intelegi ca, daca barbatul nu mai este interesat de femeile frumoase de pe strada, de actritele frumoase din filme…tu asta vrei; vrei sa nu il mai intereseze nimeni altcineva in afara de tine. Insa nu intelegi psihologia umana. Daca nu mai este interesat de femeile de pe strada, din filme, de ce ar mai fi interesat de tine? Interesul sau fata de femei este o garantie ca este interesat de tine, ca exista in continuare posibilitatea ca dragostea voastra sa dureze.
Libertatea este un criteriu: orice iti lasa libertate este bun si orice iti distruge libertate este rau.
Pe premisa libertatii, cunoasteti-va unul cu altul, iar in momentul in care considerati ca ai explorat intreaga topografie a femeii si cand femeia stie ca a trait tot ceea ce este posibil sa traiasca alturi de un barbat, soseste vremea sa va luati ramas-bun unul de la altul intr-o deplina prietenie. Nu este nevoie deloc sa stati atarnati unul de gatul celuilalt.
Nu te astepta ca dragostea sa fie permanenta. Asta iti va face viata mai frumoasa, deoarece stii ca astazi sunteti impreuna, iar maine poate va trebui sa va despartiti. Dragostea vine in casa ta asemenea unei brize proaspete, parfumate, ramane atata vreme cat ii permite existenta si apoi pleaca. Nu trebuie sa incerci sa iti inchizi toate usile, pentru ca altfel aceeasi briza proaspata va deveni statuta.
Daca vrei sa ai o relatie armonioasa cu partenerul tau, va trebui sa inveti sa fii mult mai meditativ. Numai dragostea nu ajunge. Dragostea singura este oarba; meditatia ii confera ochi. Meditatia ii confera intelegere. Iar din momentul in care dragostea este atat dragoste, cat si meditatie, deveniti tovarasi de calatorie. Apoi nu mai este o relatie obisnuita. Apoi devine o prietenie pe calea descoperirii misterelor vietii.
Dragostea permite libertate; nu doar ca o permite, ci o si intareste. Si tot ceea ce distruge libertatea nu este dragoste…Dragostea si libertatea merg mana in mana, sunt cele doua aripi ale aceleiasi pasari. De cate ori observi ca dragostea ta merge impotriva libertatii tale, inseamna ca este vorba despre un alt lucru caruia ii dai numele de dragoste.
Cand se deterioreaza, dragostea devine posesivitate, gelozie, lupta pentru putere, politica, dominatie, manipulare – o mie si unu de lucruri, toate urate. Cand dragostea creste, cand se ridica spre cerul inalt, inseamna libertate, libertate totala.
Ai fi surprins sa aflii ca acest cuvant, “love” din limba engleza, vine dintr-o radacina foarte urata din limba sanscrita. Vine de la lobh. Lobh inseamna lacomie.
Trebuie sa fii tot timpul prevazator, deoarece daca nu te simti fericit intr-o situatie, intr-o stare de spirit, atunci trebuie sa iesi din ea. Altfel, se transforma in obisnuinta si incetul cu incetul iti pierzi sensibilitatea. Vei continua sa fii nefericit si sa traiesti in starea aceasta, care pur si simplu dovedeste o profunda lipsa de sensibilitate.
Nu este nevoie de nimic mai mult in afara de prietenie. Dragostea trebuie sa fie o relatie prieteneasca, in cadrul careia nimeni nu este superior, in care nimeni nu ia deciziile, in care amandoi partenerii sunt pe deplin constienti de faptul ca sunt diferiti, ca felurile in care abordeaza viata sunt diferite, ca gandesc diferit si totusi – cu toate aceste deosebiri – se iubesc.
Daca un barbat iubeste femeia si se bucura de femeie, incepe sa aiba fantezii cu alte femei. Tocmai placerea pe care i-a oferit-o aceasta femeie este cea care i-a generat fantezia. Nu este vorba ca ar respinge femeia; in realitate este un indiciu al faptului ca aceasta femeie a constituit pentru el o asemenea hrana, incat vrea sa stie cum sunt si alte femei. Si daca i se permite, este foarte putin probabil ca se va duce prea departe, se va intoarce - pentru ca in compania celeilalte femei va gasi, cu siguranta, noutatea, va reprezenta ceva nou, insa nu poate sa fie o relatie la fel de hranitoare, pentru ca nu va exista nici un fel de intimitate. Va exista un gol. Va fi sex fara dragoste.
Daca ne-am intelege unii pe altii cu putin mai mult, daca ne-am intelege natura umana putin mai mult, nu ar trebui sa existe gelozie. Insa exista o mostenire de secole. Nu este chiar atat de usor de scapat de ea. Nu spun ca poti sa te debarasezi de ea pe loc. Va trebui sa meditezi pe acest subiect.
Orice relatie care te mentine copilaros este distructiva. Scapa de ea….
Daca nu puteti crea un spatiu frumos si pasnic intre voi, probabil ca nu sunteti facuti unul pentru celalalt….cu totii suntem straini in aceasta lume. Ne intalnim brusc, accidental, pe drum. Este bine daca ne putem ajuta unul pe celalalt sa fim mai autentici, mai sinceri, mai iubitori; sa fim mai meditativi, sa fim mai alerti, sa fim mai receptivi. Atunci, relatia noastra de dragoste va fi un fenomen spiritual.
Caile vietii sunt ciudate. Ai incredere in viata!”

Tuesday, January 4, 2011

Delicii!!!

Astazi, mai mult ca niciodata, mi-am dat seama ca nu mi-am facut timp sa scriu…despre o alta pasiune de a mea, si anume..gatitul! Si, daca tot s-a ivit ocazia sa fac ceva bun…m-am gandit ca ar fi frumos sa scriu cateva randuri si despre asta. Tin sa precizez ca ador sa fac dulciuri! La mancaruri prea sofisticate nu m-am bagat inca…de fapt, nici la alea de baza. Totusi, nu cred ca ar fi o problema dar, chiar nu ma atrage aceasta parte momentan.
M-am abonat pe site-ul www.petitchef.ro de peste un an de zile..si, primesc zilnic pe mail, un meniu divers….(ce contine retete pentru aperitiv, felul principal si desert). Spre exemplificare am pus meniul de ieri (pentru ca mi-ar placea sa testez desertul la care face referire:D)
Am vorbit despre acest site deoarece, de obicei, cand am chef sa fac ceva, si nu am nici cea mai mica idée ce anume…el, devine un bun ghid. Ofera, pentru aceeasi prajitura, spre exemplu…mai multe retete…Cand trebuie sa aleg una, de obicei ma orientez sa fie cat mai simplu de facut :D..si sa imi placa imaginea (cu rezultatul final). Si, pe baza acestor criterii, chiar mi-a iesit tot ce am incercat. De asta consider ca daca as fi tentata, in viitorul apropiat, sa ma apuc si de mancarurile de baza, nu cred ca as intampina mari dificultati….
Am trecut azi pe la taty..si m-a surprins faptul ca a vrut sa facem ciocolata de casa. Avea lapte praf (elementul principal:D)…si, cum ii plac dulciurile foarte mult, si mie de altfel:D, nu l-am refuzat.
Am incercat o alta retata, si mai simpla decat cea pe care am mai facut-o de vreo cateva ori la viata mea. Aceasta contine:

1 kg lapte praf;
100 g de cacao;
300 ml apa;
1 kg zahar;
200 g unt;
o esenta;
alune (sau nuci).
Laptele praf se cerne printr-o sita impreuna cu pliculetele de cacao (pentru omogenizare).
Apoi, pe foc punem apa cu zaharul, si mestecam cu o lingurita de lemn compozitia…pana se topeste zaharul..dupa care, se ia de pe foc si se adauga untul. Se amesteca, pana ce acesta se topeste….si, se adauga esenta .. Se spune ca untul trebuie sa se topeasca in momentul in care nu este pe foc, tocmai pentru a iesi ciocolata tare.
Compozitia se adauga peste laptele praf. Se amesteca incontinuu, pana devine o pasta omogena. Se mai adauga nucile (sau alunile)…se pune intr-o tava…se lasa la rece…si gata! Pofta buna !

Monday, January 3, 2011

Enjoy...

Dupa ce am vorbit ieri de impresiile cu care am ramas in urma noptii de Revelion...acum vin in completare, cu lucruri mai practice:D.
In prima poza sunt cu fratiorul meu cel scump si drag. Dupa cum se vede se cam stramba (avand in vedere ca e ceva care il caracterizeaza...nu ma deranjeaza). Ce imi place atat de mult la ea? Faptul ca e prima fotografie (cel putin eu nu mai stiu de existenta unei alte poze) pe care o avem impreuna. Si, promit sa am grija de tine...pana la adanci batranete :)).
Te pup dulce :*:*:*



Cand eram micuta adoram sa mi se faca poze. Dupa ce am mai crescut...Georgeana se ocupa de acest aspect. Ea are o latura artistica mult mai dezvoltata ca mine, in aceasta privinta.
Acum privesc pozele ca pe un remediu anti-uitare…Oricum, poza urmatoare vorbeste de la sine…



Concluzia...ENJOY IT!!!

Sunday, January 2, 2011

Impresii!

Desi imi vine sa mai lenevesc, pentru ca nu am reusit sa ma odihnesc atat cat simt ca are nevoie organsimul meu..m-am decis sa fac totusi ceva; care nu implica prea multa miscare, dar e bine ca imi pune mintea la contributie (e si asta un inceput..nu?:D).
Vroiam sa relatez despre noaptea de Revelion…chiar daca pana in dimineata de 31 eram indecisa in legatura cu locatia in care urma sa imi petrec seara…doua persoane (fara sa stie) m-au ajutat sa ma decid.. Una a fost Ripper si, cealalta..Andreo. Tin sa le multumesc pe aceasta cale.


Asa ca am hotarat sa trec in noul an cu omuletii cu care am copilarit, din vechiul cartier. Pot spune ca noaptea petrecuta alaturi de ei a fost in tandem cu tot ce reprezinta pentru mine…atat doleantele cat si modul de a fi, a laturei - copil, de care pomeneam in post-ul anterior. Am ras cu lacrimi, am dansat, am baut, am cantat…concluzia -- > m-am simtit superb. Am reusit performanta sa ma si ametesc.:d…ceea ce pentru mine e un lucru extraordinar de mare…desi, am avut dimineata unele probleme pe baza asta:D.
Nu am apucat sa dorm suficient dupa, nu pentru ca m-ar fi impiedicat ceva..ci, pentru ca nu am mai putut. Imi era ciuda ca am reusit sa ma odihnesc doar in jur de 4 ore..cand stiam ca restul populatiei sigur inca se mai recupera dupa o asemenea seara. Din aceasta cauza..procesul inca se afla in derulare, cel putin la mine.
Important e ca ador modul in care am inceput noul an si, urmeaza ca faptelele viitoare, sa imi demonstreze sau nu, daca voi reusi sa tin pasul cadentat, in acelasi ritm, tot anul. Am sa ma mai leg de acest subiect…cel mai probabil, mai spre sfarsitul anului in curs.:D.