Superb

'A spune DA emotiilor noastre reprezinta nu doar balsamul calmant al acceptarii primitoare, ci si recunoasterea faptului ca fiecare emotie poarta un dar. Cand negam darul emotiei, ramanem blocati in emotie tocmai pentru ca respingem sau judecam existenta si prezenta ei in corp. Evitarea unui sentiment nu face ca experienta noastra sa dispara, in schimb evitarea unei emotii o plaseaza temporar in afara constientizarii noastre lucide. La un moment dat acea emotie va reveni, cel mai probabil cu o intensitate mai mare, din moment ce nevoia de a ne exprima acea emotie creste in semn de raspuns la stresul experientei noastre de zi cu zi. Adesea este mai bine sa ne simtim emotiile in momentul in care acestea sunt traite, astfel incat sa nu cadem in tiparul de acumulare si intensificare a experientei noastre emotionale.
Intr-adevar, atunci cand ne ingaduim sa simtim o emotie pe masura ce apare, depunem marurie pentru darurile pe care le aduce. Durerea aduce darul vindecarii si al cresterii. Cand expresia sa este refuzata sau suprimata, se poate produce imobilitatea. Tristetea poarta darul reflectiei.Cand tristetea este negata poate provoca depresie, izolare si deznadejde. Mania aduce putere, energie si motivatie. Cand este negata supararea poate deveni furie care explodeaza iresponsabil si neintentionat spre celalalt. Frica vine purtand darurile intelepciunii si protectiei. Negarea sau evitarea acelor daruri si a fricii se pot transforma in panica, anxietate si paranoia. Rusinea si vinovatia ne pot invata valoarea umilintei sau ne pot oferi darul reparatiei sau pot produce inutilitate daca sunt respinse. Chiar si bucuria aducatoare de speranta, vindecare si conexiune se poate transforma in isterie daca este negata sau reprimata.
Indiferent de emotie, un dar, o lectie sau o invatatura, ne stau intotdeauna la indemana.'
Somawise ❤️❤️❤️❤️

Liniste

Povestile create de mintea noastra sunt atat de tentate, incat de multe ori le consideram si adevarate. Este fascinanta aceasta proiectie care urmareste fiecare detaliu si atribuie sens propriilor actiuni. Care apoi motiveaza parcursul vietii noastre si ofera 'claritate'; acea claritate care se identifica cu 'filtrul' prin care privim.
Ce se ascunde dincolo de aceste 'straturi' mostenite din familie sau create de societate si slefuite de rutina si experientele noastre? Dincolo de etichete si credinte? Cand 'pofta'/ 'tentatia'/'nevoia' te invita sa ii dai curs si totusi alegi sa nu faci asta? Sa ramai cu disconfortul, sa ii vezi radacina si directia. Sa il lasi sa te ghideze si sa deschida usa noilor posibilitati? Poate ca incadram povestile intr-un anumit context doar pentru ca acela pare sa se potriveasca cel mai bine in acel cadru predefinit. Dar nu inseamna ca trebuie sa fie si asa..
Linistea ofera spatiul necesar pentru ca realitatea sa perceapa alte dimensiuni, trairile sa cuprinda noi posibilitati, eliberate de armura mintii. Suntem dispusi oare sa o ascultam?

Clipe

🌞🌸🌞

Thought of the day

'Disconfortul este taxa de intrare intr-o viata plina de sens.'
Susan David

Perceptii

Universul ne ofera in fiecare moment ceea ce avem cu adevarat nevoie, chiar daca 'forma' pe care o 'imbraca' un mesaj poate fi diferita fata de cea pe care o dorim sau poate chiar o asteptam; dar cu siguranta ca este ceva acolo spre care ar fi frumos sa privim. Aceste experiente pot 'trezi' in noi o paleta generoasa de senzatii, unele mai placute, altele nu. Si ce usor e sa le traim pe cele etichetate ca fiind placute si ce provocare e sa le acceptam cu adevarat pe cele care ne aduc lacrimi sau tristete. Poate ca lacrimile trebuie sa 'curete' sufletul de incarcatura sa si poate ca tristetea e necesara ca sa putem aprecia si mai mult frumusetea si binele...atunci cand imbratisam sensul si armonia.
Ne-am obisnuit sa cautam raspunsuri in jurul nostru si sa ne lasam influentati de diverse pareri, asteptari, de modul in care functioneaza aceasta lume si cum traseaza ea discret anumite puncte pe care trebuie sa le 'atingem'; sa ne amortim acea parte din noi care poate are o alta parere, dorinta si sa ajungem sa ne conformam; si mai mult decat atat, sa consideram ca am facut acest lucru din prorpria vointa.
Timpul pare ca se contracta atunci cand il privim in raport cu responsabilitatile noastre; dar daca ne schimbam perceptia s-ar putea sa descoperim si alte variante. Imi e draga cea care nu stie cat e ceasul pentru ca se concentreaza mai mult pe a fi si a simti! Si aceste aspecte sunt nemuritoare in acest Univers nemarginit!

Thought of the day

Zambetul - acest 'instrument' valoros pe care il avem cu totii la indemana - lumineaza chipul si viata daca ii permitem. ❤️

Somawise

Ma uimeste si fascineaza aceasta viata, prin contrastul trairilor, prin culoarea pe care o dam gandurilor si actiunilor noastre, prin diversitatea optiunilor si mostenirea genetica care ne influenteaza sa parcurgem o cale predefinita; prin modul Universului de a ne oferi raspunsurile de care avem nevoie si, mai ales, prin modul nostru de a alege, constient sau nu, sa nu 'primim' aceste raspunsuri. E un zgomot permanent care ne distrage atentia de la esenta si care ne indreapta pasii spre acea rutina constanta, care ne ofera senzatia de stabilitate si cunoscut, dincolo de care nu vrem sa privim si cu atat mai putin sa ne indreptam pasii.
Ascult o carte extrem de interesanta- Somawise, in care accentul este pus pe conectarea cu propriul corp. Initial, Daniel Siegel a fost cel care mi-a oferit o varianta practica de a face acest lucru - scanarea corpului; Varianta de care m-am bucurat si ma bucur atunci cand simt; si pe masura ce inaintez, incep sa simt din ce in ce mai des acest lucru; si acum, cartea lui Luke Sniewski imi ofera informatii suplimentare, care sustin atat de mult aceasta deschidere si cunoastere a propriului corp, si a mesajelor pe care ni le transmite.
Cum mintea mea poate sa genereze extrem de multe ganduri in legatura cu diverse aspecte, sa ajung sa fac liniste acolo sus si sa 'ascult' limbajul propriului corp si al senzatiile pe care le are in raport cu ceea ce 'primeste' din exterior, mi se pare a fi o resursa extrem de valoroasa. Daca mintea poate fi influentata de atat de multe lucruri din exterior, corpul isi are propria calea, cea a binelui nostru si a propriei vindecari; actioneaza prin metode unice si de multe ori fara ca noi sa fim macar constienti de acest lucru. De cand am ramas insarcinata am privit cu uimire spre schimbarilor care aveau loc in interiorul meu; pe care le sustineam doar cu ceea ce consideram a fi benefic; dar dincolo de aceste actiuni, corpul facea pregatirile necesare ca sa sustina perfect o noua viata. Mi se pare pur si simplu fascinant! Cum sa nu ai incredere in asa o forta? Cred ca daca l-am 'asculta' mai des, viata ne-ar fi mai usoara si poate nu am mai ajunge la anumite limite, spre exemplu conditii medicale nefavorabile.
Ma bucur sa explorez aceasta zona si caut noi cai de a fi in contact cu prorpiul corp!