Bucuria

Ador aceasta disciplina ❤️❤️ Numai cuvinte de lauda am pentru domnul profesor!

Amintiri

'Heidi' este acea poveste care iti face sufletul sa vibreze si mintea sa cutreiere spre meleagurile magice descrise in carte. Este despre autenticitate si o viata traita cu sens, despre iubire, prietenie, natura, puritate si simplitate! Povestea ne-a captivat iremediabil si o tinem aproape de sufletul nostru.
Intamplarile din carte mi-au adus aminte de vacantele petrecute la tara. Cand timpul parca avea o alta semnificatie si desi treburile fizice ocupau o buna parte din zi, apropierea de natura imi umplea sufletul de fericire! O fericire care ma incarca cu atat de multa energie incat chiar si ceea ce percepeam ca fiind greu, in cele din urma se evapora..lasand frumusetea sa cuprinda trairea. In serile de vara, cand linistea se ivea, imi aduc aminte de momentele in care priveam curioasa si fascinata bolta cereasca; timp in care ma delectam cu cantecele greierilor si cu prezenta prietenei mele necuvantatoare, Lizuca! ❤️In acele momente prioritatile se schimbau si aveam senzatia ca traiesc in alta lume! Era locul meu preferat, unde ma retrageam si ma incarcam!
Ziua imi placea sa simt mangaierea soarelui sau adierea vantului si in zilele de sarbatoare sa stau intinsa pe iarba sa citesc! Adoram plimbarile cu caruta sau tractorul. Mergeam si la camp, mai mult de dragul plimbarii, pentru ca prea multe nu ma pricepeam sa fac. Si imi aduc aminte de o zi superba in care muncitorii au incarcat trancarul cu fan. Mi se parea minunat sa pot sa stau acolo sus, intinsa pe fan, asa ca am profitat si am lasat mirosul sau sa ma invaluie si am.privit cu bucurie spre stelutele care incepeau sa apara. Desi eram inconjurata de mai multe persoane, nimic din ceea ce discutau sau faceau nu ajungea la mine. Simteam ca eram doar eu si stelutele si inima imi bubuia de fericire!
Amintiri pretioase! ❤️

Casa de oaspeti

Superb ❤️❤️❤️
'...starea de mindfulness avea in sine un aspect de 'simplitate' sau de imediatete care nu se limita la senzatiile fizice ale celor sase simturi. Aceasta constientizare receptiva avea o calitate care nu cunostea limite, aceea de a fi 'recunoscator pentru tot ce apare' si de a invita acele lucruri inauntru, primindu-le cu deschidere si buna dispozitie...
..alteori, conceptualizarea facea din apa de baut o idee si, de aceea, niciodata nu am simtit cu adevarat curgerea lichidului rece peste buzele mele si peste limba, desi in realitate beam acea apa.'
Neurostiinta fericirii - Daniel Siegel

Bucuria

❤️❄️❤️

Viata

Ma gandesc uneori la trupul ramas inert, fara strop de viata si care parca nu mai are nimic de spus atunci cand moartea se hotaraste sa apara. Si cum acelasi corp, poate chiar si cu putin timp in urma, avea in el un suflet; un suflet care ii lumina chipul si ii dadea culoare si expresie; un suflet care ii ghida gandurile si actiunile; un suflet care era energie pura, mereu in schimbare; un suflet care anima forma! Si atunci cand energia nu mai este, forma isi pierde si ea rostul. Energia se transforma si se indreapta spre o alta experienta menita sa ii sprijine parcursul.
Suntem profund atinsi de forma si ne agatam de ea ca si cum nu e nimic altceva mai important; investim diverse resurse din dorinta de a o modela cat mai perfect. Suntem prinsi in aceasta capcana a lucrurilor – a celor care par reale doar pentru ca le putem vedea si atinge. ‘Prinsi’ cu propriul consimtamant deoarece cunoscutul e mai usor de digerat.
Dar exista viata si dincolo de cunoscut, de subiectivitatea care ne acapareaza. Uneori ea se ‘ascunde’ in intuneric si asteapta alte simturi sa o descopere; alteori e chiar in fata noastra, la lumina..si tot nu reusim sa ii vedem maretia.
Pretuiesc viata si tot ce presupune ea! ❤️