Thoughts...

Sunt curioasa daca istoria vietii fiecarei persoane ramane “scrisa” undeva, daca se pastreaza sub o forma sau alta. Pentru oamenii de rand acest lucru reprezinta o incertitudine, dar pentru oamenii care au realizat ceva important pe parcursul vietii, e clar ca ei raman in istoria poporului Globului (cel putin pe un suport de stocare compatibil cu perceptiile noastre).
Ceea ce ma intereseaza pe mine e daca in afara acestui suport, la indemana lumii noastre, mai exista un alt mod de stocare..perceptibil pentru celelalte lumi ce ne-nconjoara...si..cand ma gandesc la asta...ma gandesc la Dumnezeu. Traiesc cu impresia ca fiinta Sa poate inmagazina atat de multe lucruri, intr-o clipita, fara prea mult efort..doar cu putina atentie. Ma cutremura gandul la puterea Sa..si ma simt pacatoasa, cand stiu ca din multitudinea de lucruri ce imi este pusa la dispozitie aleg, de obicei, ce este mai tentant..mai usor realizabil...ceea ce nu se raporteaza mereu la bine. Sunt constienta de acest lucru si incerc sa fac ceva in aceasta privinta.
Credinta vine o data cu bunatatea, frumusetea, milostenia, prietenia, dragostea..toate acestea cumulate..nu duc decat la sentimentul mult razvnit...si anume...sentimentul fericirii.
Dar, sa revin...la noi...oamenii de rand...mi se pare asa de scurta viata..asa de multe iti ofera..pacat ca nu ai timp sa te bucuri nici macar de un 5% din ele. Viata e ca un puzzle, pui bucatica cu bucatica in speranta ca o sa formezi intregul....problema e ca...lucrurile devin palpitante si incitante..deoarece nu se poate sti mereu cu siguranta daca esti pe drumul cel bun sau dai ai timp sa il termini si din cauza asta traim cu gandul ca noua nu ni se poate intampla nimic rau..si prin urmare..mai avem destul de mult timp la dispozitie.
Dar daca lucrurile nu stau asa? Daca ne-am gandi..sa fim mai atenti la modul in care ne gestionam timpul, la importanta pe care o acordam actiunilor noastre, la familie, prieteni, mediu..tot...tot..tot...ce ar rezulta?..hmmmm...o viata traita mai intens, mai plina...depinde de fiecare cum isi gestioneaza mai bine resursele proprii care ii sunt puse la dispozitie (corpul, mintea, mediul, timpul si tot ce aparinte lumii sale si l-ar putea ajuta in construirea joculetului).
Mi-am adus aminte, ca pana nu demult..consideram viata ca un labirint..ai tot felul de cai...unele se soldeaza cu esec..altele..dupa indelungate eforturi te duc spre lumina...dar ideea e...lumina ce este?..ce iti ofera?..imaginea pe care ti-o creezi despre ea..este oare in conformitate cu realitatea sa?
Multe intrebari..putine raspunsuri...concluzia este ca fiecare are dreptul sa isi traiasca viata asa cum considera mai bine...nu trebuie sa ne ocupam de partea cu judecatul...mai bine sa ne acordam mai multa atentie...sa ne cunoastem mai bine...si in felul asta sa fim mai atenti la dorintele noastre..si implicit la modalitatile in care se poate ajunge la indeplinirea lor!
Sunt asa de multe moduri de exprimare a aceluiasi lucru in diverse forme....e fascinant sa descoperim formele...