Floarea lui ii spusese ca era singura din specia ei in univers. Si iata ca mai erau cinci mii, toate la fel, intr-o singura gradina!
“Ar fi foarte atinsa, isi spuse el, daca ar vedea asta..ar tusi groaznic si ar face sa para ca moare pentru a scapa de ridicol. Si eu as fi obligat sa par ca o ingrijesc, caci altfel, pentru a ma umili si pe mine, ea s-ar lasa intr-adevar sa moara…”
Dar daca tu ma domesticesti, vom avea nevoie unul de altul, Tu vei fi pentru mine unic in lume. Eu voi fi pentru tine unica in lume…
Viata mea e monotona. Eu vanez pui, oamenii ma vaneaza pe mine. Toti puii se aseamana si toti oamenii sunt la fel. Deci ma cam plictisesc. Dar daca tu ma domesticesti, viata mea va fi cu totul alta, luminoasa. As cunoaste un zgomot de pas care va fi diferit de celelalte. Ceilalti pasi ma fac sa intru sub pamant. Al tau ma va chema afara, ca o muzica.
Nu cunosti decat lucrurile pe care le domesticesti!
Iata secretul meu: nu vezi bine decat cu inima. Ceea ce este important nu se arata ochilor.
Esti raspunzator de tot ceea ce ti-ai apropiat, de tot ceea ce ai domesticit. Esti raspunzator de trandafirul tau..
Fie ca e vorba de casa, de stele ori de desert, ceea ce le face sa fie minunate nu se arata ochiului!
No comments:
Post a Comment