Realitatea…ce este de fapt realitatea? De multe ori m-am gandit la sensul acestui cuvant. Conform DEX realitatea este definita ca o existenta efectiva, obiectiva, un fapt concret……dar, conform opiniei personale realitatea e creatia mintii noastre; un output al rezultatului combinatiei, atat a constructiei genetice proprii, impreuna cu stilul de viata, cat si a modului de receptare a factorilor interni si externi cu care suntem nevoiti sa interactionam de-a lungul ei, ce ne face, ulterior, sa ne proiectam o imagine asupra semnificatiei acesteia.
Spre exemplu…fiind obisnuiti pentru o perioada mai indelungata de timp cu prezenta, apartenenta la un anumit patrimoniu/ sir de evenimente legate de un anumit sens comun/ persoane dragi….etc. dar, pe care in continuare il voi numi “obiect”, ce prezinta un grad de importanta destul de ridicat pentru noi si face parte din sfera existentei noastre…constatam ca, la un moment dat, in cazul in care acel obiect dispare definitiv din peisaj, dintr-un anumit motiv intemeiat, ce nu permite pentru o alta perioada de timp revenirea lui…cum spuneam, constatam ca, tindem sa nu mai acordam aceeasi semnificatie obiectelor care fac parte din categoria celui “pierdut”.
Desi la inceput, in momentul detinerii acestuia, el era privit ca pe ceva palpabil, real…ulterior, cand nu mai avem posibilitatea de a-l detine, sensul real atribuit lui dispare…in peisaj facandu-si aparitia un alt sens oarecum opus, si anume cel ambiguu. Ne dam seama ca viata noastra poate fi croita si fara acel ceva important pentru noi, si din acel “must” care era pana nu demult, acesta incepe sa se transforme intr-un “maybe” . Nu mai e obligatoriu sa il detinem, pentru ca intre timp atat modul de a privi, cat si de a trai viata, ne face sa constientizam ca se poate si fara el sau se poate gasi un inlocuitor. Dar, odata cu pierderea acelui VECHI de care ne-am atasat, indiferent de ce alt NOU ar face parte din existenta noastra, importanta lui scade, pentru ca intre timp realitatea noastra s-a construit pe alte dimensiuni.
E ca si cum, spre exemplu, incercam sa construim o barcuta ce ne va ajuta sa ne deplasam de la un anumit punct la altul. Riscuri exista la tot pasul, pe parcursul itinerarului…si, in functie de aparitia sau nu a acestor riscuri putem sa ajungem la destinatie intacti sau pot intervini modificari, majore sau minore, ce e posibil sa ne reproiecteze traseul (din diverse motive ca siguranta, placere etc.) sau nu.
Asa si cu realul din viata noastra, pe care mintea noastra ii atribuie aceasta semnificatie. El poate suferi modificari de-a lungul vietii, in functie de cat de importanti sunt factorii interni si externi cu care interactionam si de necesitatea schimbarii pe care acestia o presupun. Astfel, semnificatia realului poate capata noi forme odata ce inaintam cu pasi marunti in viata.
