Cum ar fi daca am putea sa citim gandurile celui de langa noi? Ne-ar face lucrul acesta mai fericiti? Sau, din contra..la un moment dat ne-ar umple sufletelul de amaraciune?
Mie una sincer...mi-ar placea, cu titlu de experiment, sa i-au parte la un astfel de test! Mi-ar placea sa se deschida cortina, mastile sa cada si sa ramanem..in forma noastra naturala, pura...fara ipocrizii si diverse tertipuri. Sunt convinsa ca ne-am minuna de ce am putea descoperi in cazul asta...dar, oare e de preferat o minciuna frumos imbracata sau un adevar, care de cele mai multe ori doare? Avand in vedere ca sunt pro adevar, indiferent de cat de grava ar putea fi situatia...pentru mine ar fi destul de incitant un astfel de test.
Incerc de mult sa fac in asa fel incat persoanele care interactioneaza cu mine sa fie sincere..m-am saturat de minciuni...
Spre exemplu..mi se intampla sa stau de vorba cu o persoana...si sa fiu constienta ca ma minte...imi dau seama uneori si de ce (mai ales daca e vorba de cineva familiar)..sau alteori, raman doar cu o intrebare..de ce? Dar, tot nu gasesc ca e o scuza plauzibila..pentru faptul ca, in fond...tot minciuna se cheama. In astfel de cazuri, de cele mai multe ori tac...si ii las sa vad pana unde pot merge. Sau, din acelasi motiv, le mai dau "apa la moara"..
Ma atrage ca un magnet complexitatea fiintei umane. Imi doresc sa cunosc fiecare latura a ei...cu toate ca sunt constienta de imposibilitatea acestui lucru. Dar, e acelasi lucru cu perfectiunea, care reprezinta un obiectiv pe care sunt convinsa ca nu o sa il ating niciodata...totusi, acest lucru nu ma impiedica sa vreau sa tind spre ea.
Asa cum suntem modelati acum, ne este imposibil sa accedem spre gandurile constiente sau mai putin constiente ale celeilalte persoane. Nu avem putere decat sa avem acces la informatiile care ne sunt furnizate..sau cel mult...la cele pe care le deducem, in urma diverselor analize.
Din toata povestea..mai sus expusa..mi se pare uimitor cum fiecare fiinta..prin structura sa genetica, si a factorilor cu care interactioneaza, alege..sau din unele puncte de vedere ii este impus..sa formeze acea piesa unicata care ii confera valoare. Din nou ajung, fara sa vreau, la o idee mai veche, cum ca am fi piese dintr-un puzzle...si ca daca am avea puterea sa ne completam..mi-ar placea extraordinar de mult sa observ capodopera de arta care ar iesi.
No comments:
Post a Comment